Biserica ”Sfinții Trei Ierarhi” a fost făcută numai din bârne și fără clopotniță, iar primul ei ctitor este negustorul grec Constantin Gheorghiu, așa cum menționează pisania grecească deasupra ușii la intrarea în biserică: ”Această sfântă biserică din oraș s-a făcut de Constantin Gheorghiu, cu puterea lui Dumnezeu și ajutorul creștinilor la anul 1789 Mai 8 zile”. Iar mai târziu s-a zidit clopotnița: Și la anul 1833 Aprilie 15 din nou s-au zidit clopotnița, înălțarea zidului bisericii, prin osârdia epitropului Hariton Gheorghiu și Ioan, cu ajutorul creștinilor și săvârșită de mai în urmă: epitropii Neculai Apostol, Placa și iconomul Gheorghe Buzneanu, anul 1837 Septembrie 20.”
După tradiție și după puținele documente ce se află în arhiva bisericii, se constată că biserica avea ca enoriași mai mulți greci și era întreținută de breasla Făclierilor.
”Pe lângă biserica Sfinții Trei Ierarhi a luat ființă în 1814, în timpul cât Școala Domnească de la Ospenia își încetase activitatea datorită tragicelor evenimente din 1810, o școală de tip elementar.
Și cu toate că în această mahala locuiau patricenii orașului ce-și instruiau copiii în familie, se pare că școala era frecventată de copiii oamenilor nevoiași.
Bănuim că școala a funcționat puțin timp, în cazul cel mai fericit până în 1832, când a luat ființă Școala Domnească din curtea bisericii Sf. Dimitrie, așezată la o distanță oarecum apropiată.
Din păcate nu se cunosc numele slujitorilor bisericești care au predat la aceste școli.
Dintre slujitorii bisericii, documentele vremii ne oferă: preoții Teodor, Nicolae și Panaite. Între anii 1841 – 1874 găsim menționați preoții: Ghe. Socolean, C. Dăscălescu, Iordache Ilierici, Vasile Popovici, Gheorghiu Ghe. Popovici, Ghe. Constantinidin; între anii 1850 – 1895: preoții Ioan Gheorghiu Băncilă, Ioan Butureanu, Ioan Dumitriu; 1910 – 1944 Ghe. Nepotescu; 1944 – 1960 Ghe. Galeriu; 1961 – 1979 Constantin Sumanaru; 1980 – 2000 preotul Petru Ifrim.
O reparație radicală s-a făcut bisericii în anul 1911, s-au întărit zidurile și s-a înălțat plafonul cu trei metri, dându-i-se o formă de boltă, s-a acoperit din nou cu tablă, iar înăuntru s-a curățat catapeteasma și s-a bronzat, iar pereții s-au zugrăvit și s-au pictat. Această reparație s-a făcut prin osârdia preotului paroh Ec. Ghe. Nepotescu și a epitropilor Petru Irimescu și C. Ștefănescu, ambii profesori de liceu și cu ajutorul banilor ce avea epitropia și a enoriașilor.
În anul 1965 s-au făcut din nou unele reparații. S-a acoperit turnul clopotniței cu tablă; tot acum s-au făcut patru ferestre metalice. S-a construit un trotuar de beton în jurul bisericii. Biserica a avut pictate câteva medalioane încă din anul 1911 dar acestea au fost demolate între timp, ele nereprezentând valoare artistică.
În 1992 au început lucrările de pictură în tehnica fresco, pictura a fost executată de pictorul Vasile Buzuloi cu fiii. Pictura s-a încheiat în 1996, iar la 15 august 1998 biserica a fost resfințită cu puterea lui Dumnezeu și prin lucrarea PS Calinic, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Toate aceste lucrări au fost efectuate de preotul Petru Ifrim, epitropul Vlădeanu Gheorghe și alți enoriași ai parohiei. În această realizare, preotul Dr. Doru Damian (din SUA) împreună cu părinții Dora și Gheorghe a făcut cea mai importantă donație.
Planul de bază al bisericii este treflat în forma crucii drepte bizantine. Altarul are formă semicirculară terminat sus cu o cupolă boltită. Naosul nu are nici o turlă, are formă dreptunghiulară lateral având două nișe circulare ce dă forma de cruce bisericii propriu-zise. În partea de vest a pronaosului se ridică turnul clopotniței cu ziduri groase de 1,70 metri. Zidurile pereților verticali ai bisericii au o grosime de 0,60 metri și se ridică până la o înălțime de cca 8 metri după care începe arcuirea bolții în leagăn. Pridvorul propriu-zis al bisericii este separat de pronaos prin stâlpi și arce având și cafas cu balustrade de lemn. Al doilea pridvor se pare că a fost executat ulterior.
Catapeteasma bisericii este cea originală, pictată pe lemn de tei aurit la anul 1790, și cuprinde șase rânduri de icoane.
De-a dreapta ușilor împărătești este o strană mică, realizată în același stil și în aceeași perioadă cu catapeteasma, pe care sunt pictate icoana hramului și icoana Învierii Domnului.
Actualul preot, Mihăescu V. Gabriel, a fost numit paroh începând cu 1 iunie și instalat duminică 11 iunie 2000.
